vineri, 8 august 2014

Marihoana si uzul ei medicinal

Cânepa este o cultură plină de uleiuri cu potențiale beneficii pentru sanatate, potrivit unui nou studiu in Jurnalul Agricole si chimie alimentara.
Un derivat de canabis (marijuana), cânepă a fost folosită de milenii în textile, medicamente și alimente, de oameni din întreaga lume.
În ciuda acestui fapt, cânepă a fost interzisă în America de Nord în 1930, când toate varietățile de canabis au foste făcute ilegale, datorita continutului de tetrahidrocanabinol (THC). Acesta este compusul din planta de canabis care induce o stare "high" cînd este utilizat pentru agrement.
Cu toate acestea cânepa, cu un conținut de THC scăzut (0,3%) a fost legalizat de către Uniunea Europeană și pe piața economică mondială pentru cânepă low-THC , fiind utilizat în medicamente, documente și țesături. Este evaluat la 100-200 milioane de dolari anual.
Cercetatorii au analizat o parte din uleiul de cânepă pentru a vedea ce calități benefice ar putea avea. Ei au descoperit că unele dintre componentele sale sunt benefice pentru o stare bună de sănătate. Acestea includ steroli, alcooli alifatici și linolenici.

 

    Linolenicii, sterolii și alcooli alifatici


Aciduli linolenic pe care il contine uleiul de cânepă, care este bogat in omega 3 si acizi grași, este recunoscut conform unor studii pentru prevenirea bolilor coronariene.
Sterolii sunt alcooli steroizi. Experții sustin că steroli sunt utili în scăderea colesterolului, iar aportul zilnic alimentar de steroli a fost legata de un risc mai mic de atac de cord.
Alcoolii alifatici conținutI în uleiul de cânepă sunt, de asemenea, cunoscuti pentru scăderea colesterolului și pentru ca reduce agregarea plachetara. Unul dintre acesti alcooli, fitolul, este asociat cu beneficii antioxidante și anticancerigene, și poate fi, de asemenea, găsit în alimente sanatoase, cum ar fi spanac, fasole, legume crude și sparanghel.
Un alt antioxidant continut în uleiul de cânepă este tocoferolul, care este cunoscut a fi benefic împotriva bolilor degenerative, cum ar fi ateroscleroza și boala Alzheimer.
Printre alte beneficii, uleiul de cânepă a arătat, de asemenea, un efect pozitiv asupra bolilor dermatologice și metabolismului lipidelor (procesul prin care acizii grasi sunt defalcati în organism).
Cânepă are, de asemenea, un nivel ridicat de vitamine A, C și E și beta-caroten, și este bogat în minerale precum fosfor, potasiu, magneziu, sulf și calciu. Ca aliment, uleiul de cânepă este bogat in nutrienti - conține un echilibru excelent de acizi grași polinesaturați - și  de asemenea are un gust bun.
Colorado a legalizat recent marijuana pentru uz recreational si unele state au adoptat legi care permit utilizarea de marijuana cu scopuri medicale. În 2013, Medical News Today a publicat un studiu care sugerează că conținutul de THC din marijuana poate fi benefic din punct de vedere medical pentru persoanele care au o boala autoimuna.

Tratament pentru chelie? Celule stem generatoare de foliculi de par aduc speranta

Potrivit Asociatiei Americane pentru Pierderea Parului, doua treimi din populatie vor experimenta o cadere a parului pana la varsta de 35 ani. Si femeile sunt, de asemenea, afectate, constituind 40% din din totalul persoanelor care sufera de caderea parului. Afectand imaginea de sine si bunastarea emotionala, boala a fost una dificil de tratat. Un nou studiu aduce speranta in forma celulelor stem capabile sa genereze foluculi pilosi umani.
Cercetatorii de la Scoala de Medicina Perelman din cadrul Universitatii Pennsylvania au publicat rezultatele studiului in revista “Nature”, unde au descris metoda prin care au reusit sa transforme celule adulte in celule stem epiteliale.
Desi folosirea celulelor stem pentru regenerarea foliculilor de par a fost o tehnica potentiala pentru combaterea calvitiei, pana acum, nimeni nu a reusit sa produca suficiente celule de acest gen.
Echipa afirma ca sunt primii care au reusit sa atinga acest rezultat atat la oameni cat si la soareci.
Condusi de dr. Xiaowei “George” Xu, profesor de patologie, Medicina de laborator si dermatologie la Universitatea Pennsylvania, oamenii de stiinta au inceput cercetarile prin utilizarea unor celule ale pielii umane numite fibroblaste dermice.

Cum a reusit echipa sa produca aceste celule ?


Cercetatorii au transformat celule de piele umana in celule stem induse pluripotente prin adaugarea unei terte gene. Aceste celule stem sunt capabile sa se transforme in orice tip de celule din organism, astfel incat cercetatorii le-au transformat in celule stem epiteliale, care se regasesc in mod normal intr-o parte a foliculilor de par.
Folosind tehnici imprumutate de la alte echipe de cercetare pentru a converti aceste celule stem in keratinocite – un tip de celule important in stratul superior al pielii – Dr. Xu si colegii sai au aratat ca pot “forta” aceste celule pentru a produce cantitati mari controland factorii timpului de crestere pe care celulele le-au primit.
Cand au implantat aceste celule in soareci, acestea au regenerat celule umane de tip uman si foliculi de par, si de asemenea, au creat arbori de par, de unde echipa a tras concluzia ca rezultatele arata promitator.
In 18 zile 25% din celule au fost convertite, care au fost apoi purificate utilizand proteine exprimate pe suprafata celulelor, noteaza echipa.

Tehnica “nu este inca gata pentru oameni”


Dupa amestecarea celulelor umane derivate cu celule dermice de la soareci, echipa le-a altoit pe pielea soarecilor si a produs epiderma umana functionala.
Foliculii de par obtinuti din aceasta procedura sunt structural similari cu foliculii de par umani, noteaza echipa.
Dr. Xu spune ca aceasta: “este prima data cand cineva a creat sume scalabile de celule stem epiteliale capabile de generarea componentei epiteliale a foliculilor de par” adaugand ca celulele ar putea ajuta la vindecarea ranilor, produse cosmetice si regenerare a parului.
Cu toate acestea, aceste celule nu sunt gata inca pentru a fi folosite pe om, deoarece echipa a rezolvat doar o parte a ecuatiei. Un folicul de par contine atat celule epiteliale, cat si un anumit tip de celule stem adulte numit papile dermice.
La sfarsitul lui 2013, revista “Medical News Today” a raportat un studiu care a aratat cum oamenii de stiinta au crescut cu success firele de par uman din celule dermice papila prelevate din interiorul foliculilor de par donator, sugerand ca suntem cu un pas mai aproape de un tratament pentru calvitie.

Cofeina poate stimula memoria pe termen lung



Numeroase studii au sugerat ca cofeina are multe beneficii pentru sanatate. Acum, noi cercetari, sugereaza ca o doza de cofeina dupa o sesiune de invatare poate ajuta stimularea memoriei pe termen lung. Acest lucru este in conformitate cu un studio publicat in revista “Natura si Neurostiinte”.
Echipa de cercetare condusa de Daniel Borota de la universitatea “John Hopkins” din Baltimore, constata ca, desi cercetarile anterioare au analizat efectele cofeinei ca un amplificator cognitiv, daca cofeina poate avea un impact, memoria pe termen lung nu a fost studiata in detaliu.
La acest studiu au ajutat 160 de participant cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani.
In prima zi a studiului, participantilor le-au fost aratate imagini ale diferitelor obiecte si au fost rugati sa le clasifice ca fiind obiecte “de exterior” sau “de interior”.
La scurt timp dupa aceasta sarcina, unii participanti au fost alesi la intamplare pentru a li se administra 200 mg de cafeina sub forma de pilula, sau o tablet placebo.
A doua zi participantilor le-au fost aratate aceleasi imagini cat si unele noi. Cercetatorii le-au cerut sa identifice daca imaginile au fost “noi”, “vechi” sau “similare cu fotografiile originale”.
Din aceste teste, cercetatorii au gasit ca subiectii care au luat cafeina au avut un succes mai mare in identificarea imaginilor care au fost similare, in comparatie cu participantii care au luat placebo.
Cu toate acestea, cercetatorii au notat ca ambele grupuri au fost capabile sa distinga destul de précis daca imaginile erau noi sau vizionate anterior.
Echipa a efectuat experimente suplimentare, folosind 100 mg si 300 mg doze de cafeina. Ei au descoperit ca performanta a fost sporita in cazul celor carora le-a fost administrata 200 mg, comparativ cu doza de 100 mg, dar nu a existat nici o imbunatatire dupa cele 300 mg, comparativ cu 200 mg.
“Astfel, putem concluziona ca o doza de cel putin 200 mg este necesara pentru a observa efectul cafeinei in augmentarea memoriei.” – autorii studiului.
De asemenea, echipa a constatat ca performanta memoriei nu a fost imbunatatita daca subiectilor li s-a administrat cafeina cu o ora inaintea efectuarii testului de identificare a imaginilor.
Cercetatorii spun ca exista mai multe modalitati in care cafeina poate imbunatati memoria pe termen lung.
De exemplu, o posibilitate este ca aceasta blocheaza o molecula numita adenozina, impiedicand-o sa opreasca functia de noradrenalina, un hormone care a fost dovedit a avea efecte positive asupra memoriei.
S-a notat ca cercetarile viitoare ar trebui sa fie efectuate pentru a intelege mai bine mecanismele prin care cafeina afecteaza memoria pe termen lung.

Beneficiile si riscurile potentiale ale consumului de cafea


Potrivit celor mai recente cifre de la “Food and drug administration” (FDA), un American consuma in mediu 300 mg de cafeina pe zi. Principalele surse ale consumului sunt cafeaua, ceaiul si bauturile racoritoare.
Multe studii au sugerat ca cofeina ofera beneficii de sanatate. Anul trecut, revista “Medical News Today” a raportat un studiu care sugereaza ca bauturile cu cafeina pot reduce riscul bolilor de ficat, in timp ce alt studiu spune ca 2-4 cesti de cafe ape zi pot reduce riscul de sinucidere.
Dar nu toate sunt vesti bune. Un studiu sugereaza ca stimulentul este capabil de a perturba somnul chiar si la cateva ore de la consumare, in timp ce un alt studiu spune ca cofeina din bauturile energizante poate modifica functiile cardiace.